Manastirea Cozia, cu hramul ,,Sfanta Treime”, se afla la 5 kilometri de statiunea balneara Calimanesti, judetul Valcea. Este manastire de calugari, cu viata de obste. La inceput a fost cunoscuta sub numele de ,,Manastirea Nucet” si apoi sub cel de ,,Cozia”, dupa numele muntelui din vecinatate.

Asezamantul monahal Cozia, este ctitoria lui Mircea cel Batran , domn al Tarii Romanesti intre (23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 si intre ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418), intre anii 1387-1391.

Biserica mare, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita in plan trilobat de mesteri din Moravia. Sfintirea s-a facut la 18 mai 1`388, inainte de a fi pictata; pictura s-a executat intre anii1390-1391. Afost restaurata in anul 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care-i poarta numele.

Intre anii 1706-1707 I s-a adaugat pridvorul, I s-a refacut pictura de naos si altar, i s-au adaugat cerdacurile la cladirile din incinta, chiliile si s-a reconstruit havuzulcu apa (baptiseriul) din fata bisericii. Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura a fost refacuta in anul 1707.

Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail, in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.

Catapeteasma originara, din lemn, a ars si a fost refacuta in anul 1794 din stucatura. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran, iar policandrele au fost daruite manastirii de Constantin Brancoveanu.

Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei, intre anii 1850-1856; tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.

Intre anii 1927-1930, biserica cea mare a fost invelita cu tabla si I s-a spalat pictura.

Asezamantul monahal a fost restauratin intregime intre aniin1958-1962, cand s-au consolidat toate chiliile, cele doua paraclise. Lucrari de restaurare au continuat si dupa anul 1970, cand s-a introdus incalzirea centrala, iar bisericaa fost acoperita cu tabla de arama, prin stradaniile Episcopiei Ramnicului ai ale staretului Gamliil Vaida.

Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” (1853), iar celalalt ,,Duminica tuturor sfintilor” (1710). Biserica bolnita se afla de cealalta parte a soselei , cu hramul ,,Sfintii Apostoli” si a fost zidita intre anii 1542-1543 de catre Radu Paisie.

Acest asezamant monahal are o mare insemnatate istorica si culturala. In pronaosul bisericii se afla mormantul monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in anul 1605. In corpul cladirii de pe latura estica a fost amenajat un muzeu in care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care: Epitaful din anul 1396, o Evanghelie tiparita de mitropolitul Varlaam in anul 1644, Psaltirea in versuri a lui Dosoftei din anul 1673, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Alexandru Ioan Cuza l-a numit aici curator civil s.a. In ,,Ceardacul lui Mircea”, din corpul de chilii dinspre Olt, a scris Grigore Alexandrescu cunoscuta poezie ,,Umbra lui Mircea la Cozia” In chiliile manastirii s-au nevoit odinioara calugari carturari, care au tradus carti in limba romana, au tiparit carti de cultura scrise in limba slavona, precum: Filos, logofatul lui Mircea cel Batran, devenit calugarul Filotei, autorul Pripealelor ce se canta si acum la strana, apoi Mardarie Cozianul, care a scris intre anii 1646-1649 unul dintre cele mai vechi lexicoane slavo-romane, pentru uzul preotilor si al psaltilor.

Doamne Ajuta !

-VA URMA-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*