Importanta Postului in viata credinciosilor

Postul alimentar are doua dimensiuni si anume: una biologica, tradusa in supunerea organismului la o abstinenta temporara si una spiritual–religioasa.

Majoritatea religiilor lumii imbratiseaza in dogmele lor obiceiul de a posti. In paralel, medicina a evaluat consecintele abuzului alimentar atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Cele mai grave boli ce pot fi contactate datorita excesului de alimente sunt ateroscleroza, obezitatea, diabetul, cancerul, pancreatitele, litiaza si cele cardiace. Pe de alta parte, exista statistici ce dovedesc ca postitorii sunt protejati cel putin de unele boli precum cancerul, ateroscleroza si obezitatea. Dimensiunea religioasa crestina a postului are cateva repere demne de mentionat.

Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar in acelasi timp, si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.

Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana.

Care este rostul si folosul postului?

Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, in acelasi timp usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. Insusi Mantuitorul ne invata cum sa postim si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune.

Postul Nasterii Domnului sau Postul Craciunului (15 Noiembrie-25 Decembrie), asa cum este cunoscut de catre toti credinciosii este tinut cu strictete de credinciosii din intreaga lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne da putinta curatarii trupesti si sufletesti.

Preotul Ilie Cleopa: ,,Postul este unul bland, usor si de bucurie, datorita faptului ca la incheierea lui ne asteapta Dumnezeu cu bratele deschise pentru a ne darui cel mai pretios cadou, pe Domnul nostru Iisus Hristos, care se va naste in pestera din Bethleem spre mantuirea noastra. Prin post bland intelegem ca restrictia alimentara la care suntem chemati este una moderata, avand in vedere ca putem consuma peste, vin si undelemn aproape in fiecare sambata, duminica si in zilele de praznic cu cruce rosie cum ar fi ziua de 21 Noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului) sau ziua de 6 Decembrie (Sfantul Ierarh Nicolae).”

Postul Pastelui, ,,Postul Mare” sau ,,Păresimile” este postul dinaintea Pastelui. E asezat în cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei. E totodata vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se impartasesc toti credinciosii. Tine sapte saptamani, incepand cu ,,Duminica lasatului sec de branza” sau ,,Duminica izgonirii lui Adam din rai” si se incheie in noaptea Pastelui, la Inviere. E cel mai vechi, mai lung si mai important dintre posturile bisericesti. Nu se mananca nici peste, nici untdelemn si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si la untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste numai în ziua de Buna-Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari).

Sunt scutiti de ajunare numai copiii, lauzele, batrânii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale. Cu deosebita evlavie trebuie sa postim mai ales prima si ultima saptamana din Postul Paresimilor.

Cum trebuie sa postim?

Respectarea postului este o datorie a bunului crestin, care este cuprinsa in porunca a doua a Bisericii. Sfintele Sinoade si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei care nu pazesc posturile. Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai cu trupul, ci si cu sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si, totodata, de purtari.

Doamne Ajuta!

-VA UMA-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*