Politica. Informatii si curiozitati. Stiati, ca …?

Proiectul: ,,Stiati, ca … ?”, intentioneaza sa adune o succesiune de fapte mai putin cunoscute, pe care sa le prezinte publicului roman, mai ales din domeniul politic.

– Forumul Economic Mondial anunta cifre cutremuratoare referitoare la distribuirea total inechitabila a resurselor la nivel mondial: peste 70% din populaţia planetei castiga maximum 10 dolari pe zi, cu 15% dintre pamanteni fiind nevoiti sa traiasca cu sub doi dolari zilnic. Asa arata tabloul dramatic al impartirii avutiei mondiale, concretizat in date relevante: 1% oameni bogaţi detin 99% din resurse, cativa avuti (care devin mereu mai prosperi) exploatand masa mare a saracilor. Nenumarate studii de specialitate atesta faptul ca mare parte din bogatia lumii, peste 250 trilioane de dolari in 2018 – este in mainile catorva pamanteni, mai exact 89 de miliardari. In cifre alarmante, s-a constatat ca „3,4 miliarde de oameni, aproximativ trei sferturi din populatia adulta a lumii – detin sub 10.000 de dolari pe an” (aproximativ o zecime din total), arata un studiu al „UBS Global”.

– Polonia a asteptat peste doua decenii recuperarea tezaurului national care lua drumul strainatatii in 1939, după invadarea tarii de catre nazisti. Acesta a fost evacuat spre vestul Europei, ajungand apoi in Canada. La sfarsitul conflagratiei mondiale, doua guverne poloneze clamau recuperarea tezaurului: cel comunist de la Varsovia si cel din exil, aflat la Londra. Ca mediatori in cursa petru recuperarea avutiei nationale poloneze au intrat ulterior Biserica Catolica si guvernul Canadei. Abia in 1961, dupa decenii de negocieri aprinse, comoara se intorcea in tara de provenienta, arata scriitorul Gordon Swoger, in cartea „Strania odisee a tezaurului national al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscator, in anul 2010, Senatul Poloniei multumea public statului canadian „pentru pastrarea in siguranta a comorilor poloneze in anii intunecati ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial”.

– In principiu, sistemele nordice de pensii se bazeaza pe trei piloni. Exista in primul rand sistemul public, care porneste de la principiul ca toţi cetatenii au dreptul la pensie, independent de contributie – în mod firesc, o pensie minima, platita de catre stat din fonduri publice. In ce priveste schemele ocupationale suplimentare, acestea se calculeaza in functie de contributiile angajatorilor si de veniturile taxate. Acestea intra în Fondul National de Pensii, care investeste banii pe pietele financiare, in conditii cat mai avantajoase (exceptie face Finlanda, in care aceste sume sunt gestionate de companii private). In al treilea rand, este vorba despre economiile personale, care pot lua si forma unei pensii. Este esential de sublimiat ca in cazul Suediei si Danemarcei, de exemplu, aceste Fonduri nationale de pensii reprezintă circa 7% din balanta tuturor institutiilor financiare din cele doua state, iar in cazul Norvegiei, in anul 2007, Fondul dedicat pensiilor reprezenta doua treimi din piata bancară a tarii. Iar in Olanda, contributiile reprezinta 100% din Fondul national de pensii.

– Romania are dificultati majore in a face sa avanseze discutiile pentru recuperarea tezaurului care lua calea Rusiei in anii Primului Razboi Mondial ? Avand in vedere ocuparea in mare parte a Romaniei, de Puterile Centrale, in zilele de 14-15 decembrie 1916, s-a decis trimiterea tezaurului de 120 de tone de aur (contravaloarea ce depaseste 1,25 miliarde de dolari, in prezent), de la Iasi catre Moscova. Se implinesc, asadar, în 2019, 102 ani, de cand tara noastra „si-a trimis aurul la Moscova, pentru a fi adapostit de o tara aliata”. Fostul Ambasador al Federației Ruse la București, Oleg Malginov, afirma că „nu există nimeni calificat care să certifice că acest tezaur există și ca se afla la Moscova”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*