Economia regiunilor romanesti intre anii 1914-1918

Banatul, Crisana, Maramuresul, Transilvania si Bucovina aflate sub stapanirea habsburgica, precum si Basarabia aflata sub dominatia tarista, au fost supuse regimului economiei de razboi inca de la inceputurile conflagratiei mondiale in 1914. Peste tot resursele umane, materiale si financiare au inceput sa fie mobilizate in interesul frontului.

Romanii au fost trimisi pe cele mai diferite fronturi, iar acestia fiind in cea mai mare parte tarani, satele au fost lipsite de forta de munca. In plus, deoarece nevoile de animale si de hrana ale armatei erau mari, multe gospodarii taranesti au ramas fara animale. Drept urmare, suprafata cultivata s-a redus, iar toate acestea au influentat negativ productia agricola. Productia la grau, porumb, cartofi, sfecla de zahar era sub nivelul dinaintea razboiului.

Razboiul si-a pus amprenta si pe industrie. Inca din anul 1914, in Transilvania au fost militarizate minele de carbuni, cele de minereuri de fier, uzinele siderurgice si metalurgice, fabricile de conserve, de tabacarie, de pielarie si incaltaminte, de stofa si postavuri etc. Productia era preluata pentru armata iar populatiei i se lasa numai partea care depasea nevoile autoritatilor militare.

In ceea ce priveste situatia salariatilor, indeosebi a muncitorilor, a ajuns in timpul razboiului dintre cele mai grele. Munca barbatilor a fost in mare parte inlocuita cu cea a femeilor, tinerilor si copiilor, iar ziua de lucru era prelungita.

La sfarsitul anului 1917, salariul mediu reprezenta doar 65% din minimul de existenta. La fel stateau lucrurile si in Basarabia. Suprafata cultivata a scazut, iar fiscalitatea, politicile de preturi, greutatile provocate de razboi au condus la slabirea continua a celor mai multe gospodarii taranesti. Trepat, pe masura desfasurarii razboiului mondial, inflatia a inceput sa faca ravagii si in Basarabia. La randul lor, cheltuielile militare crescande au determinat o masiva sporire a impozitelor. Practic, fiscalitatea a crescut de peste patru ori. Cheltuielile pentru sanatate si cultura s-au redus drastic, iar produsele pentru populatie se scumpeau mereu. Saracirea majoritatii populatiei se agrava. In acelasi timp insa, se constata o crestere uimitoare a castigurilor profitorilor de razboi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*