Din ce pricina oamenii cred in teorii ale conspiratiei

Convietuim toti pe Terra, intr-o perioada istorica in care orice succesiune neprevazuta de intamplari incerte sunt investigate din toate punctele de vedere, iar judecata finala este mereu neschimbata: ,,A fost o conspiratie”.

Teoriile conspiratiei au forta de atractie peste tot in lume. In Statele Unite ale Americii, un numar considerabil de americani cred ca aterizarea pe Luna a fost filmata intr-un studio TV sau ca atacurile teroriste 9/11 au fost mana guvernului american.

Virusul HIV a fost creat in laborator, vaccinurile provoaca autism, conspiratie care a prins, de altfel, si in societatea romaneasca. Tragedia de la Colectiv a fost mana criminala a statului roman. Suna cunoscut?

La modul general, teoriile conspiratiei sunt definite drept presupuneri asupra unui grup de actori care ar conlucra numai prin aranjamente secrete ca sa indeplineasca niste planuri malefice. Desi exista cazuri cand conspiratiile se dovedesc a fi adevarate – cum a fost afacerea Iran-Contra, cand presa a dezvaluit ca, in ciuda embargo-ului, Administratia Reagan vindea arme Iranului, iar banii obtinuti erau directionati pentru finantarea razboiului de gherila din Nicaragua- in cele mai multe cazuri, teoriile conspiratiei sunt imposibil de dovedit cu probe stiintifice sau argumente logice. Oamenii pur si simplu cred sau aleg sa creada in ele.

O alta conspiratie care circula pe retelele de socializare se refera la astronautul Dumitru Prunariu caruia un site ortodox ii gaseste explicatii naucitoare pentru intentia acestuia de a ne convinge ca Pamantul nu e plat – ,,Prunariu este mason, la fel si majoritatea celor din Programul Spatial”. Ca o completare, inca mai exista un curent conspirationist international care sustine ca Pamantul ar fi plat, iar teoria potrivit careia Pamantul ar fi rotund ar reprezenta o minciuna a elitei mondiale.

Oamenii care sustin cu tarie teorii ale conspiratiei se arata sceptici fata de sursele de informare oficiale si se autodefinesc ,,spirite critice” care nu se multumesc cu explicatiile mainstream si cauta raspunsuri in alta parte.

Conspirationistii nu sunt absolut increzatori

Cu toate astea, care este profilul psihologic al celor care intra in capcanele conspiratiilor? Sunt ei niste naivi, niste increzatori care cred orice aud sau citesc?

Mai multi cercetatori in domeniul psihologiei au strans, intr-un volum, cele mai interesante studii despre mecanismele psihologice care se activeaza in cazul conspiratiilor – ,,The social Psychology of Gullibility. Fake News, Conspiracy Theories, and Irrational Belief “volum editat de psihosociologul Joseph Paul Forgas și de psihosociologul Roy Frank Baumeister. Simplu spus, psihologii au incercat sa explice, de-a lungul timpului, de ce cred oamenii in conspiratii.

Printre altele, psihologii sprijina ideea ca oamenii care manifesta aplecare catre conspiratii nu sunt neaparat increzatori, adica sa filtreze critic orice informatie pe care o citesc, mai degraba teoriile conspirationiste aduna adepti in randurile celor in care acestea reusesc sa le satisfaca anumite nevoi psihologice. Psihologii Karen Mook Douglas, Robbie M. Sutton si Aleksandra Cichocka (2017), in ,,The Psychology of Conspiracy Theories” sustin ca oamenii sunt atrasi de teorii ale conspiratiei atunci cand acestea le satisfac anumite nevoi epistemice ( dorinta de intelegere, de acuratete sau de certitudine), existentiale ( dorinta de control si securitate) sau sociale (nevoia de a mentine o imagine pozitiva a ta in interiorului unui grup sau a grupului in ansamblu).

,,Oamenii sunt atrasi de teoriile conspirationiste din aceste motive, nu pentru ca ei pur si simplu ar crede tot ce aud in jur”, considera cei trei experti, se relateaza in jurnalul aps (Association for Psychological Science).

Teama de incertudini te impinge spre conspiratii

De cele mai multe ori, cercetatorii au gasit corelatii intre credintele conspirationiste si incertitudine. Mai exact, teama de incertitudine pe o anumite tema devine teren fertil, din punct de vedere psihologic, ca teoriile fantasmagorice sa prinda. ,,Oamenii sunt, in general, intoleranti fata de incertitudine si vor sa gaseasca sensuri sau explicatii chiar si asupra unor evenimente produse din intamplare”, este rezultatul unui studiu realizat in anul 2001.

,,Conspiratiile respective le furnizeaza acestora explicatii ample, coerente la nivel mental, care permit oamenilor sa isi conserve credintele in situatii de nesiguranta si incertitudine. Ele sunt, adesea, si foarte rezistente, victimele conspiratiilor sustinand ca acei actori care doresc sa le desconstruiasca falsa constructie fac si ei parte dintr-o conspiratie”, explică psihologii in volum.

Altfel spus, ca un mic exemplu, cei care considera ca incalzirea globala este o falsa problema ii catalogheaza pe cei care vor sa le demonstreze contrariu ca sunt conspiraționisti.

Explicatiile mici asupra unor eveniment cu mize uriase (Printesa Diana a murit intr-un accident de masina pentru ca soferul bause alcool) nu sunt satisfacatoare precum teoriile care ofera explicatii mai sofisticate (Printesa Diana a fost ucisa de catre guvernul britanic).

Totodata, nevoia de modele/sabloane si cea de a cauta sens sunt o alta combustie pentru conspiratii. Credintele in teoria conspiratiei apar ca un raspuns cognitiv atunci cand oamenii cauta tipare specifice, acolo unde ele nu exista.

Eorile specifice cunoasterii te fac sa crezi in ciudatenii

Rezultatele stiintifice arata ca oamenii se mai pot indrepta spre conspiratii ca o consecinta a erorilor lor cognitive. Spre exemplu, eroarea conjunctiei a fost asociata cu credintele conspirationiste, care reprezinta o eroare de rationament probabilistic, atunci cand oamenii supraestimeaza posibilitatea a doua evenimente sa se intample simultan, teorie dezvoltata de celebrii psihologi Daniel Kahneman si Amos Tversky. Un exemplu cunoscut de eroare de conjunctie este acela care arata ca, daca prezinti o femeie ca fiind feminista, multi estimeaza probabilitatea ca e feminista si functionara intr-o banca in acelasi timp ca fiind mai mare decat probabilitatea ca ea e numai o functionara intr-o banca. In fapt, probabilitatea a doua componente ( sa fie feminista si functionara de banca in acelasi timp) niciodata nu poate fi mai mare decat probabilitatea unui singur fapt ( femeia este functionara de banca).

Biasul de confirmare, lipsa gandirii critice, lipsa educatiei, gandirea religioasa, sunt alte cauze pentru care oamenii imbratiseaza teoriile nevalidate stiintific.

Anxietatile personale si teama ca lucrurile merg rau in societatea in care traiesti sunt alte slabiciuni care imping oamenii sa creada in conspiratii. Si dorinta de a te simti unic si special te poate trimite pe panta teoriilor fantasmagorice. Un studiu realizat acum 2 ani arata ca participantii care cred ca individualitatea este importanta pentru ei tind mai usor sa impartaseasca teorii conspirationiste.

,,Teoriile conspiratiei permit oamenilor sa creada ca se afla in posesia unor informatii rare si importante, pe care oamenii de rand nu le detin, iar asta ii face sa se simta speciali si sa le creasca increderea in sine”, precizeaza cercetatorii.

Oamenii care se simt exclusi social, care au fost victime ale discriminarii rasiale, care au fost victime ale unor abuzuri din partea politiei, tind sa impartaseasca apoi teorii ale conspiratiei si din motivul ca astfel gasesc o explicatie pentru nedreptatile care li se intampla. Niste cercetatori americani au aratat ca americanii de culoare tind mai usor sa creada conspiratia ca guvernul american unelteste impotriva lor decat americanii albi.

In fapt, teoriile conspiratiei prind la oamenii care cauta adevărul, dar nu sunt inzestrati cu acele instrumente cognitive ca sa le caute in locurile corecte, considera cercetatorii. „Oamenii nu cred tot ce aud. In schimb, este mai probabil sa se indrepte spre teorii ale conspiratiei care ar putea sa ii ajute sa-si umple lacunele informationale. Adica ei cauta cunostinte specifice. Mai mult, conspirationistii se autocaracterizeaza, adesea, drept cautatori de adevar, aparatorii adevarului, ei sunt adevarati sceptici. Sunt sceptici fata de informatiile pe care le primesc din sursele oficiale si cauta insistent fapte si raspunsuri la intrebari sensibile. Numai ca sfarsesc in a cauta acele fapte si raspunsuri in locurile gresite”, conchid psihologii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*