Crizele economice de la sfarsitul secolului al XX-lea

Panica din anul 1907 (Statele Unite ale Americii). Aceasta criza a fost generata de colapsul sistemului bancar (din cauza aceasta se mai si numeste „the 1907 Bankers’ Panic”), sistem care pe fondul recesiunii existente la momentul respectiv, s-a confruntat cu retrageri masive de bani, cu falimente si cu o scadere drastica a increderii in banci. La acel moment, nu exista nici o institutie ,,oficiala” care sa garanteze depozitele sau sa injecteze lichiditate in economie (Fed s-a infiintat in anul 1913). DJIA (Dow Jones Industrial Averange), s-a prabusit in luna martie, urmata de o alta scadere serioasa in octombrie, moment in care Trezoreria Statelor Unite ale Americii impreuna cu banca JP Morgan au asigurat lichiditatea necesara sistemului bancar. Increderea s-a restabilit in luna februarie a anului 1908.

Hiperinflatia din Germania post WW1 (World War 1), 1918-1924. In anul 1914, rata de schimb intre marca si dolar era de 4 la 1. In 1923, aceasta rata ajunsese la 1 miliard la 1. Dupa primul razboi mondial, prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost obligata de catre tarile castigatoare sa plateasca in rate, despagubiri de razboi in valoare de 132 de miliarde de marci-aur, (aproximativ 200 de miliarde de dolari in banii actuali), rata anuala fiind de 2 miliarde de marci aur plus 26% din valoarea exporturilor. Aceste penalizari erau uriase, reprezentand cu mult mai mult decat totalul aurului sau devizelor detinute de catre Germania. Situatia s-a calmat la sfarsitul anului 1923 cand a avut loc reforma monetara prin introducerea Rentenmark. Multi istorici cred ca acesti ani de hiperinflatie l-au ajutat pe Hitler sa ajunga la putere, acesta speculand nemultumirea poporului german la adresa tarilor care au obligat Germania sa plateasca despagubiri.

Criza petrolului din 1973. Criza petrolului a inceput la data de 15 octombrie 1973 cand OAPEC (Organizatia Statelor Arabe Exportatoare de Petrol), (respectiv tarile arabe din OPEC plus Egipt si Siria) au decis sa stopeze livrarile de petrol catre Statele Unite ale Americii si alte tari dezvoltate – in special Olanda – care au acordat sprijin Israelului in razboiul de Yom Kippur. A fost pentru prima data cand o resursa naturala a fost folosita pe post arma iar ca urmare a embargoului, pretul petrolului a urcat extrem de repede de la 3 dolari la 12 dolari pe baril (deci o crestere de 300%). Tarile importatoare au fost serios afectate, aceasta criza venind dupa ce timp de ani de zile economia mondiala a suferit de pe urma denuntarii acordului de la Bretton Woods. Criza petrolului a fost punctul de pornire al unei noi abordari legate de consumul de energie, accentul punandu-se acum pe reducerea acestuia. Privind clasamentul, imi dau seama ca actuala criza va urca lejer direct pe primul loc atat din punctul de vedere al pierderilor inregistrate de companii si a sumelor cheltuite de guverne, cat si din punctul de vedere al impactului pe care il va avea pe termen lung asupra economiei mondiale.

Souk Al-Manakh Kuwait- 1982. Souk Al-Manakh, reprezenta o bursa paralela celei oficiale in care se tranzactionau instrumente financiare foarte riscante. Multi arabi s-au imbogatit in urma exploziei pretului petrolului in anul 1970, iar in anii care au urmat, pe fondul speculatiilor la bursa, indicii bursieri au crescut foarte mult. In anul 1977, bursa oficiala a clacat. In acel moment, Guvernul a intervenit impunand reguli de tranzactionare extrem de rigide, situatie care i-a impins pe speculatori spre bursa neoficiala Souk Al-Manakh. Trebuie spus ca in perioada sa de glorie, Al-Manakh avea a treia capitalizare din lume, dupa NYSE (The New York Stock Exchange) si bursa de la Tokio. In urma acestui crash, cu exceptia unei singure banci comerciale, toate celelalte banci din Kuwait au dat faliment sau au fost nationalizate.

Lunea neagra – 19 octombrie 1987. Aceasta data a ramas in istorie drept ziua cu cele mai mari scaderi bursiere din istorie. In anul 1986, economia Statelor Unite ale Americii a inceput sa dea rateuri insa cu toate acestea, DJIA (Dow Jones Industrial Averange), si-a atins maximul in luna august a anului 1987 ajungand la un nivel de 2.722 de puncte, cu 44% mai mult decat a avut la sfarsitul anului 1986. In data de 19 octombrie, bursele s-au prabusit, iar DJIA (Dow Jones Industrial Averange) a scazut cu 22,6% intr-o singura zi, companiile pierzand 500 miliarde dolari din capitalizare.

Criza din Mexic -1994. In anii dinaintea acestei crize, economia mexicana a crescut foarte mult iar in conditiile in care cursul valutar era tinut strict sub control, dezechilibrele economice cresteau foarte repede. Cu ceva timp inainte de alegeri, Administratia condusa de presedintele Carlos Salinas de Gortari a decis sa injecteze foarte multi bani in economie, in cresterea salariilor si pensiilor marind astfel deficitul bugetar pana la un nivel nesustenabil. Cum se intampla de obicei, Gotari a pierdut alegerile iar noul presedinte Ernesto Zedillo, a decis ca un control strict al cursului valutar este o greseala si prin urmare, a lasat moneda nationala sa fluctueze liber. Datorita tensiunilor anterioare acumulate in economie, peso s-a devalorizat cu 80% fata de dolar in doar o saptamana (de la 4 la 7,2 peso pe dolari). Statele Unite ale Americii a intervenit rapid prin cumpararea de peso direct din piata si prin garantarea unui imprumut de 50 miliarde dolari, situatia revenind la normal peste trei saptamani cand moneda s-a stabilizat la un nivel de 6 peso/dolar.

Criza financiara din Rusia – 1998. Criza financiara din Rusia a fost declansata initial de criza asiatica ce a generat scaderea preturilor materiilor prime (petrol, gaz, metale), de al caror export Rusia era dependenta in proportie de 80%. Pe fondul scaderii veniturilor, aceasta tara s-a vazut in situatia de a nu isi mai onora datoriile externe, intrand practic in incetare de plati. Inainte de anul 1998, Guvernul a emis bonduri pentru a-si acoperi deficitele iar in momentul in care aceste bonduri ajungeau la maturitate, acestea se plateau prin emiterea unor noi bonduri, datoria fiind astfel ,,rostogolita”. Dobanda platita de Guvern pentru aceste bonduri ajunsese la un moment dat la 150% pe an. Toata aceasta schema piramidala a cazut in ziua de 13 august 1998 cand bursa si cursul valutar s-au prabusit. Economia a inceput recuperarea in 1999-2000.

Criza asiatica din 1997-1999. Totul a inceput in Thailanda in luna iulie a anului 1997 cand moneda locala, bath-ul, s-a devalorizat masiv in momentul in care Guvernul a hotarat sa lase cursul liber (pana la momentul respectiv moneda era legata de dolar). Avand si o datorie externa uriasa, Thailanda aproape ca a intrat in faliment iar aceasta criza s-a raspandit rapid in zona, cuprinzand toata Asia de Sud-Est, inclusiv Japonia. Cele mai afectate tari au fost Korea de Sud, Indonezia si Thailanda, tari care au fost ajutate de catre FMI (Fondul Monetar International) prin intermediul unui imprumut in valoare de 40 miliarde dolari, alocat in special eforturilor de stabilizare a cursurilor valutare. Doi ani mai tarziu, economiie din zona au inceput sa isi revina

Criza economica din Argentina – 1999-2002. Aceasta criza isi are originea la inceputul anilor 1980-1990, perioada in care Argentina a trecut printr-o dictatura militara, printr-un razboi cu Anglia (razboiul insulelor Falklands), printr-o inflatie galopanta care ajunsese la un nivel de 200% pe luna (!!) in luna iulie a anului 1989 si in plus, datoria publica era la un nivel nesustenabil. In anul 1999 populatia a inceput sa isi retraga masiv banii din banci, sa ii transforme in dolari sa ii transfere peste granita iar in momentul in care guvernul a inghetat depozitele pentru un an, situatia a degenerat in sensul ca au avut loc revolte populare extrem de violente, oamenii intreptandu-si furia spre banci si spre companiile americane si europene care activau in Argentina. Daca inainte de anul 1999 cursul valutar era fix (1 peso = 1 dolar), in momentul in care a fost liberalizat, moneda nationala s-a devalorizat de la 1/1 la 4/1. Situatia s-a normalizat incepand cu 2002/2003.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*