Febra – reactie de aparare a organismului impotriva bacteriilor care vin din exterior

Vizavi de febra, ar trebui in primul rand sa va ganditi nu ca la o amenintare, ci ca la un sistem de alerta precoce al organismului. Febra este o reactie de aparare a organismului, iar rolul ei in infectii este incontestabil:

– Febra creste circulatia sanguina in ganglionii limfatici, ajutand celulele imune din sange sa ajunga mai repede in acest loc (se dubleaza timpul de circulatie).

– Ganglionii limfatici, sunt adevarate centre de comunicare unde se initiaza raspunsul imun intr-o infectie. Un grup de experti imunologi, condus de Dr. Sharon Evans de la Institutul Oncologic Roswell Park din Buffalo, New York, accentueaza rolul important al ganglionilor limfatici in initierea raspunsului imun. Acest medic a publicat de curand rezultatele efectuate pe animale, care redau in mod explicit efectele benefice ale febrei in lupta impotriva bolii. Experienta pe soareci – care au o temperatura asemanatoare cu cea a omului – arata ca febra a dus la dublarea numarului de celule imune, ce au patruns apoi în ganglionii limfatici. Fagocitele din ganglioni (care ,,mananca” microbii), reusesc sa distruga o mare parte din antigenele straine, iar apoi prezinta fragmentele ramase drept ,,studiu” celui de-al doilea val de celule imune: limfocitelor B si T din ganglioni, care vor duce pana la capat actiunea de distrugere a intrusului. Limfocitele T, ai caror receptori poseda proprietatea de a recunoaste, fixa si anihila antigenele straine, incep sa se inmulteasca rapid, in timp ce limfocitele B incep producerea de anticorpi. Este si motivul pentru care tumefierea ganglionilor precede febra. ,,Scaderea febrei cu ajutorul medicamentelor este un lucru gresit, deoarece reducem apararea imuna. Doar cand febra este foarte mare trebuie intervenit”, avertizeza Dr. Evans.

Febra la sugar si copil

– In trecut febra insemna boala; incepand cu anul 1868, medicul Carl Wunderlich din Leipzig emite pentru prima data ipoteza conform careia ,,febra constituie doar un simptom, nu si boala insasi”.

– fobia febrei este specifica parintilor si deseori acestia intra in panica vazand efectele ei la copilasii lor: facies rosu, transpiratii abundente, somnolenta. Febra este deseori motivul principal pentru care ei se prezinta de urgenta cu copilul la spital. Dr. Iwan Blumenthal, realizand un chestionar despre ,,ce cred parintii despre febra”, la 400 de parinti ai caror copii au fost adusi la spitalul unde lucreaza, a aflat ca ,,1/3 dintre parinti nici macar nu cunosc care sunt limitele normale ale temperaturii, o alta 1/3 dintre parinti administreaza antitermice copiilor imediat ce mercurul termometrelor creste peste 37 grade Celsius. Cei mai multi parinti isi trezesc copilul noaptea ca sa-i administreze medicamente antitermice. Peste 80% dintre parinti erau de parere ca, daca nu este tratata febra, copiii lor vor suferi de convulsii febrile sau chiar de leziuni cerebrale. Un procent de 7% credeau ca va creste febra in continuare sau chiar va muri copilul daca nu sunt administrate intotdeauna antitermice … Adevarul este tocmai contrariul! Cu toate ca nu exista studii facute pe om, ci doar pe animale (veverite, iepuri, sobolani si reptile), s-a putut demonstra faptul ca riscul unui deces intr-o infectie nu este dat de o febra ridicata, crescanda, ci de tratamentele cu antitermice precum Aspirina, Ibuprofen, Paracetamol & Co, cu care s-a scazut rapid febra”. Experienta medicala din cabinetele medicale vine sa dovedeasca acest lucru. Un medic care pune accent pe rolul febrei in vindecarea infectiilor este si Burke A. Cunha, seful sectiei de Boli Infectioase a Spitalului Universitar Winthrop din New York. El este impotriva folosirii medicatiei antitermice, exceptie facand doar situatiile exceptionale, dar foarte rare. El afirma ca ,,febra este un mijloc eficient de aparare a organismului. Daca scad febra, nu doar il lipsesc pe bolnav de propriul sau ajutor, dar ma lipsesc si eu ca medic de informatii importante necesare punerii unui diagnostic”. Curba termica ne descopera deseori date foarte importante despre boala, despre evolutia si tratamentul ei. ,,Este cunoscut faptul ca eruptia (ex.: pustulelele din varicela) din cadrul bolilor contagioase se vindeca mult mai greu daca dministram antitermice”.

Raspandirea acestei idei se face din pacate foarte incet in intreaga lume, inclusiv in Romania. Cu toate ca parintii nu mai administreaza cu atata usurinta tablete sau supozitoare cu Paracetamol, Ibuprofen sau Aspirina copiilor lor, la majoritatea dintre ei se instaleaza teama cand febra depaseste 38 grade Celsius, crezand ca efectele ei secundare vor fi mai mari decat cele ale medicamentelor antitermice. ,,Exceptie o fac acei parinti care au castigat experienta, vazand ca, desi nu au administrat copiilor lor antitermice, cand febra a depasit 38 grade Celsius, nu s-a intamplat nimic. Ei sunt acei parinti care raman calmi cand le racesc copiii, tratandu-i corect, cu impachetari si comprese pe frunte si la picioare cand le creste febra”. Frectiile cu spirt sanitar pe trunchi si membre sunt, de asemenea, indicate.

– Grupul de cercetatori imunologi australieni amintiti, au remarcat faptul ca medicii si asistentele gresesc la fel de mult ca si parintii, cand este vorba de copiii din familiile lor, administrand acestora antitermice, cand termometrul indica 37 grade Celsius. Cata vreme ei vor face aceeasi greseala si nu vor fi un exemplu pentru alti parinti, nu se va schimba ceva in mod radical. Cadrele medicale trebuie sa stie ca febra din banalele infectii virale nu trebuie tratata, fiindca ea trece repede si usor. Daca ar explica acest lucru si parintilor, acestia nu ar mai ajunge noaptea panicati la spital cu copiii lor.

– Febra, in sine, nu este un pericol. ,,Un sugar sau un copil mic, suporta cel mai bine temperaturile mari, chiar si peste 40 grade Celsius … Se stie ca deseori, la o febra de 40, copilasii se joaca si nu arata ca fiind foarte bolnavi“.

– Convulsiile febrile sunt simptomele de care se tem cel mai mult parintii. Un procent de 5% dintre copii fac astfel de convulsii, iar pentru parinti sunt destul de neplacute. ,,Este principalul motiv pentru care se administreaza la ora actuala antitermice. Cu toate acestea, teama de a nu face ulterior epilepsie nu are nicio baza stiintifica, fiindca pana la ora actuala nu s-a putut demonstra o astfel de legatura. Este si motivul pentru care, dupa simple convulsii febrile, nu se recomanda o alta medicatie”. Convulsiile febrile se instaleaza de obicei cand febra creste brusc, iar centrii termici din hipotalamus sufera de un ,,scurtcircuit”. De aceea se recomanda parintior sa monitorizeze febra si sa incerce o echilibrare a ei în felul următor: cand simt ca la copil ii arde fruntea, sa-i puna comprese reci, iar daca are picioare reci, sa i le incalzeasca cu sticle cu apa calda.

Febra la omul adult

La adult, febra are alte caracteristici. Gripa si virozele sunt cele mai tipice boli febrile la adulti. Cand e vorba de boli eruptive, precum rujeola sau varicela, omul adult le suporta incomparabil mai greu decat un sugar sau copil. Adultul descrie deseori o stare grava, insuportabila, uneori chiar cu teama de a muri. ,,Daca in copilarie bolile eruptive (contagioase) nu ameninta viata, la adult ele devin cu adevarat un pericol”. Asta nu inseamna ca adultul nu ar trebui sa faca deloc febra. Posibilitatea unei cresteri febrile ne arata existenta unui sistem imun sanatos, flexibil, si este bine ca el sa fie pastrat astfel pana la o varsta cat mai mare. Stressul poate contribui si el la aparitia febrei, ceea ce ne arata cat de complex este acest proces. Mult timp stiinta a considerat ca febra este o reactie pasiva, provocata de bacterii. E adevarat ca si bacteriile contribuie la cresterea temperaturii, dar important este faptul daca sistemul nostru imun ia in serios aceste bacterii si daca le considera un pericol pentru organism sau nu. Doar atunci apare febra cand sistemul imun reactioneaza la bacteriile care vin din exterior si le considera un pericol. ,,In acest caz intra in actiune sistemul imun care atentioneaza sistemul nervos si cere insistent cresterea temperaturii”, ne spune Hans Reul din Műnchen, neurolog si om de stiinta de la Facultatea Bristol. Raspunsul dat de sistemul nervos se face, fie prin intermediul sangelui (mediator chimic), fie pe o cale directa, prin intermediul celulelor imune si al celulelor nervoase. Neuronii si limfocitele (celule imune) sunt vecini neutri pana apare un caz ,,urgent”. Din acest moment, acestia intra in actiune, trimitand informatii la centrul termic din hipotalamus. Dr. Reul a putut demonstra, cu experimentele sale, cat de sensibile sunt legaturile dintre sistemul nervos si sistemul imun: ,,Daca animalele experimentale sunt supuse unui stress puternic, in mod repetat, ele nu mai sunt in stare sa reactioneze cu febra mare la o infectie, asa cum o fac celelate animale care nu sunt supuse stressului. Stressul cronic duce in timp la o reactie inadecvata a centrului de termoreglare din hipotalamus si la o scadere a imunitatii organismului”.

sursa:https://mega.nz/#F!OSwiFKSb!0FZN0HREwoy-3YoCqnw3ag!yXQQnaDS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

You may have missed