Diversitatea microbiana din corpul uman si din mediul inconjurator

Microorganismele, sunt organisme foarte mici, a caror prezenta poate fi obsevata doar cu ajutorul unui microscop. Dintre cele mai cunoscute tipuri de microorganisme se pot aminti virusurile, fungii (ciupercile), parazitii si bacteriile.

Virusul constituie ,,un microorganism aparte, care nici nu poate fi considerat un organism viu, deoarece nu poate trai si nu se poate hrani singur. Nu poseda nici macar o celula, ci o capsula in care se afla un material genetic. La unele virusuri, aceasta capsula este invelita cu proteine si lipide (grasimi). Virusurile folosesc celule straine pentru a se inmulti, pe care apoi le distrug … Dar numai putine virusuri folosesc o astfel de «tactica», deoarece, pe de o parte, sunt nevoite sa isi caute alta gazda dupa ce o distrug, iar, pe de alta parte, fiindca sunt distruse dupa ce stimuleaza sistemul imun al organismului uman … Majoritatea virusurilor folosesc un stil de viata «mai putin radical», precum virusurile herpetice si papilomavirusurile, care prefera infectiile cronice … Sute de alte virusuri exista in genele noastre doar ca material informativ. Ele dorm, fiind in stare de latenta, si nimeni nu stie daca si cand «se vor trezi», pentru a se inmulti si a deveni patogene pentru om … Virusurile din organismul uman au un trecut comun, avand la baza relatii prin care s-au influentat reciproc … Capacitatea sistemului imun de a invata si de a se adapta la stimuli nu ar fi fost posibila fara existenta acestor virusuri. Capacitatea virusurilor de a provoca mereu mutatii a dus la evolutia in timp a sistemului imun al omului si, deci, la o viata mai imbunatatita”

Bacteriile au devenit si ele in timp dependente de celula umana, unde s-au adaptat si de unde se hranesc. ,,Majoritatea traiesc cu noi, in simbioza. Ele profita de noi ca le merge bine, iar noi profitam de ele. Un real pericol il reprezinta doar foarte putine bacterii” . La nastere, copiii au un intestin steril, dar, din primul minut dupa nastere, acesta se colonizeaza cu bacterii. ,,Colonizarea nu se face dupa un tipar anume, ci dupa motto-ul «fiecare isi cauta un loc, dupa cum ajunge». Nu s-a pus in evidenta un model identic de colonizare, nici macar la doi bebelusi. Doar la gemenii, care impart aceleasi conditii, mananca acelasi lapte etc., s-a observat o colonizare asemanatoare a intestinului cu bacterii. In felul acesta, intestinul devine unul din cele mai importante organe ale sistemului imun si va fi locul unde vom gasi 70% din celulele imune. Peste 400 de specii de microbi isi gasesc aici locul …” . Primele si cele mai indragite bacterii sunt lactobacilii si bacteriile Bifidus, care asigura de la inceput un mediu prielnic pentru digestia laptelui si neprielnic pentru bacteriile nocive. S-a dovedit ca exista un ,,model de baza” prin care se formeaza si se stimuleaza sistemul imun al intestinului. Astfel, in anul 2006, la Universitatea Maastricht, s-au luat in studiu peste 1.000 de copii, in varsta de o luna, la care s-a analizat flora bacteriana intestinala si s-a observat ca, la copiii care se nasc prin operatie cezariana, flora intestinala este mult mai saraca in lactobacilli si Bifidus decat la cei care se nasc pe cale naturala. S-au gasit si multe bacterii patogene, la copiii nascuti prin cezariana. Dar si nou-nascutii care au fost alimentati de la nastere cu lapte praf (nu lapte matern) aveau o flora microbiana nesanatoasa. O situatie mult mai ingrijoratoare s-a observat atunci cand era nevoie de o mai lunga spitalizare a copilului in sectia de nou-nascuti. Cele mai bune conditii pentru dezvoltarea unui sistem imun sanatos al copilului se realizeaza atunci cand nasterea are loc acasa, cu ajutorul unei moase, sau in case de nasteri speciale, cum este obiceiul in Olanda. Aici, oamenii de stiinta au observat existenta unui numar impresionant de mare, record chiar, de bacterii Bifidus in intestinal nou-nascutilor si astfel ei isi vor incepe viata cu o sanatate viguroasa. Potrivit Agence France-Presse, circa 30% dintre olandeze aleg sa nasca acasa. Datele contrasteaza puternic cu cele din Germania, Franta, Marea Britanie, Belgia si tarile scandinave, unde numai 2% din nasteri au loc acasa. Este posibil ca si in Romania nasterea la domiciliu sa devina o metoda noua, benefica atat pentru mama, cat si pentru copil, dar deocamdata nu avem un sistem medical suficient de bine pregatit, atat cu moase specializate, cat mai ales cu dotarea aparaturii necesare (de resuscitarae a nou-nascutului etc.). In cursul primului an de viata, se schimba des flora microbiana intestinala. In special antibioticele o modifica sau o distrug si adeseori este nevoie de o noua colonizare a intestinului cu lactobacili si Bifidus. Dar si alte conditii modifica flora intestinala, cum ar fi trecerea de la lapte la o alimentatie solida. Parintii observa si ei acest lucru prin schimbarea mirosului scaunului. Doar la sfarsitul primului an de viata dispare treptat diferenta dintre bebelusi si adult in ceea ce priveste flora intestinala, incepand sa semene tot mai mult cu cea a adultului. ,,Intestinul matur, al adultului, are o lungime de aproximativ 6 metri, iar mucoasa care captuseste intestinul are suprafata unui teren de tenis, fiind astfel cel mai mare organ al corpului uman” . Intestinul contine, alaturi de numeroase vase de sange, care absorb substantele nutritive, si un sistem limfatic abundent. Noduli limfatici din intestin formeaza un adevarat rezervor pentru celulele imune. Apendicele face si el parte din sistemul imun al intestinului. Anticorpii de la mama reprezinta ,,vaccinul natural ideal” si care-l apara pe nou-nascut, imediat dupa nastere, impotriva microbilor nocivi (antigene), pana ce acesta isi va forma o competenta imuna. Imunitatea mostenita de la mama scade treptat si dispare pana la un an de viata (după alti autori, pana la 2 ani de viata).

sursa:https://mega.nz/#F!OSwiFKSb!0FZN0HREwoy-3YoCqnw3ag!yXQQnaDS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

You may have missed