Romania si Societatea Natiunilor

Greșelile citat de Nicolae Iorga

Societatea Natiunilor sau Liga Natiunilor, a fost o organizatie interguvernamentala infiintata in urma Conferintei de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920) care a pus capat Primului Razboi Mondial si precursoarea Organizatiei Natiunilor Unite.

Dupa recunoasterea Romaniei Mari si formarea Societatii Natiunilor, Romania va participa la foarte multe dintre conferintele internationale, care doreau mentinerea status-quo-ului teritorial si se opuneau revizionismului, care putea fi oprit numai printr-o politica de securitate colectiva, Titulescu fiind omul care credea cu tarie in acest sistem.

In anul 1926 Romania semneaza cu Franta un tratat de amicitie, prin care i se dadeau garantii, in cazul unui razboi. In acelasi an a incheiat un tratat cu Italia, prin care cele doua state se obligau sa-si acorde ajutor reciproc. Acest tratat devine ineficient intrucat, in anul urmator, Italia a semnat un tratat asemanator cu Ungaria, care cerea revizuirea granitelor. Ulterior acordul romano-italian a fost denuntat de Mussolini.

In anul 1928 se semneaza la Paris „Pactul Briand-Kellogg”, prin care statele semnatare condamna razboiul si se angajeaza sa rezolve diferendele dintre ele pe cale pasnica, iar un an mai tarziu, in 1929, se incheie protocolul de la Moscova dintre Romania, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Polonia, Estonia si Letonia, pe care tarile semnatare se obliga sa-l puna in aplicare.

Venind la putere partidul nazist al lui Adolf Hitler din Germania (1933), se schimba, din acest moment, datele politicii internationale, problema revizuirii granitelor fiind pusa cu tot mai multa insistenta de statele fasciste. Parasirea Societatii Natiunilor de catre Japonia si mai ales de Germania creeaza momente de incordare in relatiile internationale. Deoarece Hitler se prezinta ca un anticomunist fanatic, U.R.S.S. se simte amenintata si in anul 1933 la Londra, din initiativa statului sovietic, se semneaza Conventia de definire a agresorului, de catre U.R.S.S., Romania, Polonia, Estonia, Turcia, Persia, Afganistan si apoi si de Finlanda. Tot in acest an la Geneva a fost reorganizata Mica Intelegere, care a devenit o organizatie politica stabila, avand un Consiliu permanent, un Secretariat si un Consiliu economic.

In februarie 1934 s-a semnat la Atena actul de constituire a Intelegerii Balcanice, formata din Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia, prin care cele patru state isi garantau reciproc granitele si se obligau sa respecte „Pactul Briand-Kellogg” si principiile Societatii Natiunilor.

Ministrii de externe ai Romaniei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei, intruniti intr-o conferinta a Micii Intelegeri din iunie, acelasi an, hotarasc reluarea relatiilor diplomatice cu U.R.S.S. Imediat Romania reia legaturile diplomatice cu statul sovietic (1934) sustinand in acelasi timp, intrarea acestuia in Societatea Natiunilor.

Reinarmarea Germaniei in anul 1935 provoaca noi surse de ingrijorare in Europa. In acelasi an, U.R.S.S. semneaza un tratat de asistenta mutuala cu Franta si cu Cehoslovacia, iar Italia invadeaza Etiopia. Societatea Natiunilor condamna acest act si, la insistentele lui Nicolae Titulescu, Italia este definit ca stat agresor si impotriva ei se aplica sanctiuni economice.

In martie 1936 Germania remilitarizeaza Renania, periclitand acum granita vestica a Frantei. Pasivitatea Frantei in fata acestui act de forta al lui Hitler a insemnat, de fapt, esecul politicii securitatii colective si de mentinere a status-quo-ului pe plan european, dar si esecul politicii externe a lui Nicolae Titulescu. In iulie 1936 el a semnat cu Litvinov un protocol, urmand ca in toamna sa se semneze si tratatul dintre Romania si U.R.S.S. Indepartarea de la conducerea ministerului de externe al lui Nicolae Titulescu, in august acelasi an, a facut ca proiectatul tratat de asistenta mutuala romano-sovietica sa nu mai fie parafat, partea sovietica intrerupand discutiile.

La sfarsitul anului 1936 si in anul 1937 se formeaza Axa Roma-Berlin-Tokyo, Germania, Italia si Japonia hotarand sa lupte impotriva comunismului reprezentat de U.R.S.S. si sa-si imparta sferele de influenta ale lumii. La sfarsitul anului 1937, Italia se retrage din Societatea Natiunilor.

Amestecul Germaniei si Italiei in razboiul civil din Spania, de partea fascistilor condusi de generalul Franco si politica de neinterventie a Frantei, Angliei si a Societatii Natiunilor, a aratat pozitia concilianta a celor doua puteri occidentale si a insemnat, de fapt, falimentul Societatii Natiunilor, infiintata in anul 1920 pentru a rezolva conflictele si deferendele dintre state pe cale pasnica.

Anul 1938 va fi decisiv pentru evolutia evenimentelor pe plan european. Alipirea Austriei de catre Germania, in martie 1938, este condamnata de Romania, si este privita cu pasivitate de Franta si Anglia, care considerau aceasta tara teritoriu german. Anexata regiunii sudete din Cehoslovacia in septembrie 1938, prin Dictatul de la Munchen, a aratat statelor din centrul si din sud-estul Europei ca au fost lasate de cele doua state occidentale la discretia lui Hitler. Pentru razboiul pe care dorea sa-l declanseze conducatorul german avea nevoie de petrolul romanesc, care reprezenta aproape 22% din totalul petrolului importat de Germania, iar in cazul inceperii acestui razboi, ponderea petrolului romanesc, devenea si mai mare, fiind, de altfel, singura sursa sigura pentru germani. Cu toate ca aveau in mana un atu asa important, Carol al II-lea si colaboratorii sai nu au stiut sa-l foloseasca, Romania ramanand din ce in ce mai izolata.

Vizita lui Carol al II-lea, in noiembrie 1938, in Belgia, Anglia si Franţa nu a avut rezultatul scontat, deoarece Romania nu obtine sprijinul extern atat de necesar ei in acel moment. Inainte de intoarcerea in tara, regele poarta convorbiri cu Hitler, dar acesta conditioneaza o eventuala apropriere de Romania, numai de aducerea lui Zelea Codreanu si a legionarilor la putere. Executarea lui Codreanu si a capilor miscarii legionare din ordinul regelui, a indepartat si mai mult tara de Germania si Italia.

Luna martie a anului 1939 va fi bogata in evenimente. Mai intai Germania va anexa intreaga Cehie, iar Slovacia, separata, va deveni protectorat german. Dezmembrarea Cehoslovaciei a creat neliniste la Bucuresti, unde se credea ca dupa Cehoslovacia va veni randul Romaniei, care urma sa fie impartita, cu acordul Germaniei, intre puterile revizioniste vecine.

Ministrul roman la Londra, Virgil Tilea, intreaba pe oficialii britanici ce pozitie va lua Anglia daca Romania va fi atacata. Interventia diplomatului roman a produs un soc in acel moment, iar guvernul roman si Carol al II-lea s-au dezis de Tilea.

Pe 23 martie 1939 se semneaza Tratatul economic dintre Romania si Germania, prin care petrolul romanesc este pus la dispozitia masinii de razboi germane. Constatand ca legaturile economice cu Romania sunt destul de slabe, Anglia si Franta incheie noi acorduri economice cu partea romana, incercand astfel sa contracareze acordul romano-german. La 31 martie, cele doua state occidentale dau garantii Poloniei, urmate pe 13 aprilie de cele date Greciei si Romaniei. Incercarea Angliei si Frantei de a incheia o alianta cu U.R.S.S. pentru a obliga Germania sa lupte pe doua fronturi a esuat, intrucat statul sovietic dorea teritorii din Romania, Polonia, Finlanda si de fapt Tarile Baltice, si nicidecum apararea acestor tari.

Prin Pactul de neagresiune germano-sovietic (Pactul Ribbentrop-Molotov) din 23 august 1939, Hitler isi asigura neutralitatea sovieticilor, putand acum sa atace Polonia, iar Stalin primea mana libera in Finlanda, la Marea Baltica, in estul Poloniei si in Peninsula Balcanica.

Inceputul razboiului gaseste Romania neutra, dar binevoitoare fata de Polonia, al carei guvern si tezaur se refugiaza prin tara noastra. Ocuparea Belgiei si a Olandei de armata germana a demonstrat nulitatea garantiilor franco-engleze, la care Romania va renunta pe 30 iunie 1940. Apropierea Romaniei fata de Germania a inceput inca de la inceputul lunii mai a aceluiasi an, dar Hitler nu garanta granitele ei, cu toate ca petrolul romanesc reprezenta, la inceputul razboiului, peste 90% din cel folosit de armata germana. Pe 11 iulie 1940 Romania parasea Societatea Natiunilor, dupa ce pierduse o parte din teritoriul sau (Basarabia, Bucovina si Herta), iar viitorul ei parea sumbru, pentru ca atat Ungaria, cat si Bulgaria, revendicau teritorii ce apartineau statului roman.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*