Ciorile

Deseori, ciorile sunt percepute dintr-o perspectiva negativa. In foarte multe traditii din Vest, de-a lungul istoriei acestea au fost asociate cu anumite concepte precum moarte, boli sau lucruri de rau augur, fiind totodata catalogate de fermieri drept „hoatele” recoltelor, sau un deranj pentru locuitorii din mediul urban.

Cu toate acestea, pasarile sunt creature fascinante, avand o capacitate de adaptare si o inteligenta atat de mari incat ar putea fi de-a dreptul de temut. Iata cateva curiozitati despre corvide care v-ar putea surprinde:

Ciorile si corbii apartin aceleiasi familii. Membrii familiei Corvidae pot fi intalniti pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii si a Africii de Sud (totusi, aici traiesc si specii inrudite cu acestea). La momentul actual, au fost descoperite 40 de specii. In limbajul comun, acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de corbi, ciori sau stancute. De-a lungul timpului, denumirea de corb a fost asociata cu diverse specii de dimensiuni mari ale familiei Corvidae, prezentand pene stufoase pe gat. In general, cele de dimensiuni medii sunt denumite ciori, in timp ce pasarile de dimensiuni foarte mici poarta numele de stancute. Exista si o alta specie aparte ce prezinta un cioc larg si este cunoscuta sub numele de cioara de semanatura, datorita sunetelor neobisnuite pe care le produce. Totusi, pe cat de raspandite ar putea fi aceste „etichete”, ele nu sunt stiintifice si nu releva ultimele cercetari. In ciuda denumirii generale, asa-numitul corb Australian prezinta mai multe similaritati cu cioara Torresiana decat cu cele ale corbului obisnuit.

Puii mai mari isi pot ajuta parintii sa creasca nou-nascuti. Precum majoritatea animalelor inteligente, ciorile sunt in mare parte sociabile. De exemplu, ciorile americane traiesc in perechi sau in grupuri mici de familii pe aproape tot parcursul anului (de obicei se imperecheaza pe viata). Iarna, acestea se alatura unor grupuri din aceeasi specie (de la 100 si pana la 1000) pentru a dormi impreuna pe durata noptii. In sezonul de cuibarire, perechile de ciori pot avea norocul sa primeasca ajutor de la puii pe care ii cresc. Adesea, pasarile tinere apara cuibul parintilor de pradatori. De asemenea, acestea pot aduce si hrana pentru familiile lor sau ii pot hrani direct pe fratii mai mici. Un studiu a relevat faptul ca mai mult de 80% dintre adaposturile ciorilor americane au fost aparate de altele. De altfel, unele pasari devin „protectori generali” ai adaposturilor, oferind ajutor parintilor pe o durata de mai mult de 5 ani.

Atunci cand o cioara moare, celelalte organizeaza „funeralii”. Locul in care apare o cioara moarta poate atrage un stol de alte sute. In timpul acestei ceremonii, pasarile nu o ating aproape deloc pe cea gasita.

Dar care este motivul? Un numar de studii arata ca adunarea acestora in numar mare reprezinta o strategie de supravietuire: pasarile devin constiente de pericole si ezita sa apara din nou in acelasi loc in care a fost vazuta o cioara moarta, chiar daca sursele de hrana ar putea fi numeroase acolo.

Ciorile au cauzat intreruperi de curent in Japonia. Inca din anii 1990 numarul de ciori s-a extins considerabil in Japonia, unde, deloc intamplator, resturile delicioase par sa fie pretutindeni mai mult ca niciodata. Acest lucru nu este privit in mod pozitiv de companiile de electricitate. Ciorile din orase prefera sa se adaposteasca pe transformatori, folosind adesea cablurile de fibra optica pentru a-si construi cuiburile. Acest lucru a rezultat in aparitia unui lant de cazuri de intreruperi de curent in orasele mari din Japonia: intre anii 2006 si 2008, pasarile au furat aproape 1.400 de cabluri de fibra optica din utilitatile de energie electrica din Tokyo si totodata reprezinta cauza a aproape 100 de caderi de curent anual numai in companiile acestora, conform declaratiei oferite de compania de electricitate Chubu. Ca o contramasura, compania a decis in anul 2004 sa amplaseze cuiburi de imperechere artificiale. Construite din fire de izolare din rasina, cuiburile sunt amplasate deasupra sediilor companiei si a cablurilor de curent, fiind putin probabil ca pasarile sa provoace probleme. Acest lucru pare sa dea rezultate: 67% din cuiburile artificiale sunt inca in uz, facilitand astfel munca angajatilor din companie.

Creierul anumitor ciori poate fi proportional mai mare decat al oamenilor. „Ciorile sunt mai inteligente decat majoritatea studentilor, dar nu si decat corbii”, afirma Kevin J. McGowan, de la Universitatea Cornell. Acestea s-au dovedit a fi atat de inteligente si capabile sa improvizeze incat zoologii le-au atribuit denumirea de „primate cu pene”. Cu toate acestea, din perspectiva unei primate, dimensiunea creierului unei ciori poate parea nesemnificativa. De exemplu, creierul unei ciori din specia Noua Caledonie cantareste doar 7 grame. Totusi, acesta pare masiv in comparatie cu dimensiunile corpului ei, cuprinzand aproape 2,7% din greutatea medie a corpului sau. Comparativ, creierul uman, ce cantareste 1 kilogram, reprezinta 1,9% din greutatea corporala. Dintre toate speciile de pasari, ciorile, corbii si papagalii prezinta raportul cel mai mare de volum intre creier si corp. Cercetarile stiintifice demonstreaza abilitatile cognitive ale acestora ce pot fi comparate cu cele ale primatelor. Pe deasupra, studiile arata ca aceste pasari prezinta o densitate a neuronilor mult mai ridicata in partea anterioara a creierului decat a primatelor. Neuronii corespondenti acestei zone sunt asociati cu inteligenta primara a unui animal. In general, un numar mai ridicat al neuronilor arata o capacitate cognitiva mai mare. Astfel, se pare ca ciorile, corbii si papagalii au intr-adevar minti de invidiat.

Anumite ciori pot distinge culorile luminilor de la semafor. In Japonia, ciorile negre (Corvus corone) folosesc masinile drept spargatoare de nuci. Acestea iau cateva nuci – gustarea lor preferata – pentru a le pune pe jos in mijlocul intersectiilor. Apoi, asteapta ca un vehicul sa treaca pentru a sparge coaja nucilor, zburand imediat pe pamant pentru a manca interiorul gustos. Este un truc periculos, dar de obicei nu exista accidente deoarece ciorile inteleg ce reprezinta fiecare culoare a semaforului (spre deosebire de unii oameni). Ciorile negre asteapta pana cand semaforul este rosu pentru a pune nuca pe jos. Imediat ce culoarea se schimba, acestea se indeparteaza, observand de la distanta nucile sparte de masini.

Ciorile pot tine minte si recunoaste chipurile oamenilor. In anul 2011, un grup de la Universitatea din Washington a publicat un studiu surprinzator despre inteligenta ciorilor. Scopul cercetatorilor a fost acela de a observa cat de bine pot ciorile sa identifice fetele oamenilor. Astfel, au fost cumparate doua masti diferite. Cel care a purtat prima masca a incercat sa prinda si sa tina captiv un stol de ciori intr-un loc de testare, in timp ce persoana cu a doua masca doar a observat testul. Atunci cand acestea au fost eliberate, alte grupuri de ciori aflate in apropiere au vazut si l-au atacat pe om. Cativa ani mai tarziu, mai multi membri ai grupului de cercetare au purtat prima masca, aceeasi purtata de cel atacat, si au avut parte de aceeasi reactie din partea ciorilor din locul de testare. Totodata, cei care au purtat al doilea tip de masca nu au fost atacati.

Ciorile din specia Noua Caledonie pot crea si utiliza instrumente. O multime de animale, printre care si cimpanzeii si urangutanii isi construiesc unelte folositoare pentru a le ajuta sa supravietuiasca in salbaticie. Ciorile din specia Noua Caledonie (Corvus moneduloides) sunt una dintre cele doua specii de pe planeta ce isi pot construi propriile carlige in salbaticie. Cealalta este Homo sapiens. Pasarile din zona Pacificului de Sud folosesc carlige construite din ramuri flexibile pe care acestea le indoaie intr-o forma similara literei J cu ajutorul ciocurilor si a picioarelor, pentru a extrage insectele din spatiile stramte.

Ciorile se apara impotriva pradatorilor in grupuri. Printre pradatorii ciorilor se numara soimii, bufnitele, coiotii si ratonii. Pentru a se proteja de acestea, corvidele stiu ca numarul reprezinta un avantaj. In momentul in care vad un posibil pradator, ciorile se grupeaza in colonii. Acestea se napustesc asupra pradatorilor folosindu-si ciocurile, de cele mai multe ori ranind sever corpul atacatorilor.

Ciorile folosesc limbaje diferite, pe care le schimbă în mod intenționat. Pe langa sunetele obisnuite pe care le produc, ciorile emit si alte tipuri de sunete. Fiecare dintre acestea transmite un mesaj diferit; de exemplu, sunetul croncanit al acestora poate avea rol de afirmare a teritoriului sau un semnal pentru a-si transmite locatia semenilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*