Bogati sau saraci risipim mancarea

Peste 1,3 miliarde DE TONE DE MANCARE, sunt irosite in fiecare an, in toata lumea, potrivit estimarilor Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite. O treime din mancarea care se arunca nu este stricata, ci sunt alimente bune, in termen de valabilitate!

Cum ajung totusi alimente perfect comestibile in gropile de gunoi?

De exemplu, fructele si legumele care nu „arata” prea apetisant, sunt lasate deoparte inca de la producatori. In magazine si hypermarketuri exista in permanenta mult mai multa mancare decat se va cumpara intr-o zi. Noi, consumatorii, suntem obisnuiti sa punem in farfurie mai mult decat vom manca, de fapt. Restul, aruncam… Fast-food-urile ne incurajeaza sa alegem portiile mari. Tot ce n-am mai putut manca, se arunca. Toata aceasta mancare nu ajunge la cei care ar avea nevoie de ea ca sa supravietuiasca.

Mai mult, risipa de mancare este unul din factorii principali ai dezastrului ecologic actual. Distrugem din ce in ce mai multe ecosisteme pentru a crea agricultura de masa, consumam cantitati uriase de apa, dintr-o rezerva limitată de apa dulce, iar producerea alimentelor este prima sursa de emisii de gaze carbon. Procesul de descompunere a alimentelor produce metan, un gaz de sera extrem de nociv si peste 3.3 MILIARDE de metri cubi de dioxid de carbon.

In ce priveste situatia Uniunii Europene, 89,2 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. Romania ocupa locul al noualea in topul celor mai risipitoare tari din Uniunea Europeana, cu un procent de 2,55%, adica 2,2 milioane de tone de alimente pierdute in fiecare an, adica peste 6.000 de tone pe zi. Mai prost decat noi stau tari precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franta, Polonia sau Belgia.

In aceste conditii, este cazul sa ne gandim serios la ceea ce putem economisi. La nivel personal, haideti sa incercam sa nu mai irosim mancarea. Sa cumparam numai cat stim ca vom consuma. Sa ne organizam frigiderul sau camara, astfel incat alimentele sa nu se invecheasca. Sa consumam fructe si legume proaspete, mai degraba din piata decat din supermarket, incurajand astfel si micii fermieri locali si nationali. Sa cerem „la pachet” restul portiei pe care nu am terminat-o la restaurant (nu e nicio rusine, se practica si in localurile din centrul Parisului, unde risipa de mancare a fost declarata ilegala). Sa facem un gest civic si responsabil, insistand fata de companii, ONG-uri si guverne sa se implementeze reguli de reducere a risipei de alimente.

Apa, aerul si mancarea sunt resursele care ne tin in viata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*