Theodor Aman – „monseniorul” artelor românești

Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel – d. 19 august 1891, București ).

S-a născut în familia unui negustor bogat, Dimitrie Dimo (poreclit Aman) de origine cuțovlah (macedonean), care a fost ridicat la rangul boieresc de serdar (comandant de oaste și mai ales de cavalerie) în anul 1818 de către Ioan Vodă Caragea. Mama lui, de origine greacă, Despina (alintată Pepica), s-a născut la Paris. Aman a fost ridicat la rang de boier pitar de către domnitorul Barbu Știrbei în 1856, fiind răsplătit astfel pentru eforturile sale de afirmare în domeniul artelor.

Theodor_Aman_-_Gipsy_Girl,_1884Theodor Aman fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului. El a influentat prin activitatea sa și a grăbit în același timp, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din 1877. Theodor Aman și Gheorghe Tăttărescu au fost, în data de 5 octombrie 1864, întemeietorii Școlii de Arte Frumoase din București.

Opera

Petrecere cu lăutari, 1851

Cea din urmă noapte a lui Mihai viteazul, 1852

Bătălia de la Oltenița, 1854

Bătălia de la Alma, 1855

Bătălia românilor cu turcii în insula Sf. Gheorghe, 1859

Unirea Principatelor, 1859

Vlad Țepeș și solii turci, 1861-1864

Izgonirea turcilor la Călugăreni, 1872

Tudor Vladimirescu, 1874-1876

Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș, 1885-1887

Hora de la Aninoasa, 1890

Peisaj cu barca pe lac

Stradă în Sinaia

Portul Constanța

Petrecere în familie

Canonieră în portul Constanța

În parc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*